Trezire..!

 

Azi mai mult ca orişicând     
E la culme viclenia;
La stăpân, la om de rând,
Peste tot mereu crescând,
Domină făţărnicia.
 
Chiar şi printre cei numiţi
„Slujitori ai lui Hristos”,
„Credincioşi” sau „pocăiţi”,
Sunt atât de mulţi robiţi
De plăcerile de jos.
 
Mulţi iau cina cu mânie,
Plini de ură şi venin
Şi mai vor în veşnicie
Să trăiască-n bucurie,
Însă, n-or scăpa de chin.
 
Vorbe grele, fără milă,
Ce rănesc ca un cuţit
Se rostesc ades în silă
Cu-o privire rea, ostilă,
Celui slab, nenorocit.
 
Însă Dumnezeu cel tare
Va sări în ajutor
Celor ce-s în strâmtorare,
Răsplătind prin apăsare
Pe cel batjocoritor.
 
Câţi se-arată sfinţi afară
Şi-nlăuntru sunt mişei,
Însă vine Domnul iară
Şi-n pedeapsă or să piară –
Vai de lume, vai de ei!
           
Mulţi vor paiul mic să-l scoată
Însă bârna lor n-o ştiu;
Viaţa dublă şi stricată
O cunoaşte toată, toată
Dumnezeul sfânt şi viu!
 
Ce durere şi-amăgire
Vor simţi toţi cei vizaţi,
Când la marea întâlnire –
A Bisericii răpire –
Pe pământ vor fi lăsaţi..!
 
Cea mai tristă constatare
Fi-va « truda » în zadar
Când vor spune “Nu noi oare
Am slujit în adunare?”
Şi vor plânge cu amar..
 
O, să aibe milă Domnul
De toţi cei ce încă-s treji,
Ca să nu-i cuprindă somnul,
Ci s-adune untdelemnul,
În credinţă stând viteji!
 
Să ne facă o trezire
Duhul Sfânt al Lui Hristos,
Să ieşim din aţipire
Că-i aproape-a Sa venire,
Şi să nu rămânem jos!
                              Amin.
 07 aprilie 2012
autor: PaulaD http://pauladita.wordpress.com

Scrie un comentariu

Filed under Poezii

O, cine-i ca Tine Isus, Domnul meu?

O, cine-i ca Tine Isus, Domnul meu,                                                                               
În taină să-mi numere paşii,
Să-mi dea izbăvire din ceasul cel greu,
Când toţi sunt departe şi-n luptă-s doar eu,
Pierzarea căutându-mi vrăjmaşii?
 
O, cine-i ca Tine să-mi dea adăpost
Când veşti nemiloase răsună?
Şi cine cunoaşte în toate un rost,
Putând să alunge de parcă n-au fost
Toţi norii temuţi ce se-adună?
 
O, cine-i ca Tine, Părinte iubit,
Să schimbe tristeţea-n cântare,
Suspinul amar într-un râs fericit
Şi vasul murdar într-un vas strălucit?
O, cine-i ca Tine de mare?
 
O, cine-i ca Tine, milos, iubitor,
Bogat în iertare deplină?
O, cine-i ca Tine, preascump Salvator,
Să dea mântuirea la cel muritor
Primindu-l în slava divină?
 
O, cine-i ca Tine, frumos, minunat,
Puternic, viteaz, plin de viaţă?
Şi cine-i în glorii ca Tine-mbrăcat,
Stăpân, Domn şi Rege, al păcii-mpărat,
Luceafăr din zori, dimineaţă?
 
Nu-i nimeni ca Tine, Preasfânt Dumnezeu,
A Ta este slava, mărirea!
Te laud şi-Ţi cânt fericită mereu
Căci eu sunt a Ta şi că Tu eşti al meu,
Unindu-ne veşnic iubirea.
                                     Amin.
31 ianuarie 2012
autor: PaulaD http://pauladita.wordpress.com

Scrie un comentariu

Filed under Poezii

Mă-ntorc Isus cu mulţumire

Mă-ntorc Isus cu mulţumire                                                                                 
’Naintea Ta sfios, tăcut,
Că-n nepătrunsa Ta iubire
Mi-ai dat belşug de fericire
Şi-n anul care a trecut.
 
Au fost dureri, necaz, suspine,
Atâtea grele stări au fost…
Dar Tu Isus ai stat cu mine
Şi-am înţeles apoi mai bine
Că toate au avut un rost.
 
Au fost şi bucurii frumoase
Ce nu le pot uita vreodat’;
Atâtea clipe glorioase
Prin harul tău bogat Hristoase
Fără măsură Tu mi-ai dat.
 
Da, mai presus de-a mea gândire
Te-ai implicat în viaţa mea
Şi-n drumul meu spre fericire
Mi-ai dat în toate împlinire,
În minunata voie-a Ta.
 
Cum aş putea vreodată oare
Deplin, Isus, să-Ţi mulţumesc
Că-n nesfârşita-Ţi îndurare
M-ai ridicat, mi-ai dat iertare,
Să pot ’nainte să păşesc?
 
Eşti minunat al meu Părinte!
Te laud Tată, Te slăvesc!
Cu Tine merg spre cer ’nainte
Şi zi de zi c-un dor fierbinte
Mai mult, mai tare TE IUBESC.
                                 Amin.
30 decembrie 2011
 
autor: PaulaD http://pauladita.wordpress.com

Un comentariu

Filed under Poezii